Alegerea papilor - se revine la 2/3

Vox Vocis 12 Noembrie 2007

Dan CIACHIR

-- Pe 27 iunie anul acesta, Biserica Romano-Catolica a fost surprinsa de o scrisoare apostolica "motu proprio" (din proprie initiativa) a Papei Benedict al XVI-lea, prin care pontiful abroga o initiativa a predecesorului sau, Ioan Paul al II-lea, referitoare la numarul de voturi pe care trebuie sa-l intruneasca un cardinal, in cadrul conclavului, pentru a fi ales papa.

Pana in 1996, un candidat la pontificat, pentru a deveni papa, trebuia sa primeasca doua treimi din voturile cardinalilor adunati in conclav. Ioan Paul al II-lea a introdus insa prevederea potrivit careia daca dupa 34 de tururi de scrutin nici unul dintre candidati nu intruneste doua treimi din voturi, alegerea se face pe baza "majoritatii absolute" - jumatate plus unu din sufragii. La scrutinul bazat pe acest principiu primii doi clasati nemaiavand drept de vot, intrucat si-ar putea trece propriul nume pe buletin.

Canonistul Ladislau Orsy explica amendamentul electoral al Papei Ioan Paul al II-lea prin faptul ca 34 de tururi de scrutin ar echivala cu circa doua saptamani, durata greu de acceptat in zilele noastre cu ritm frenetic de viata. Pe de alta parte, revenirea la doua treimi din voturi, indiferent de imprejurari, spun comentatorii, este privita tot ca o restaurare a traditiei de catre Benedict al XVI-lea.

In discutia despre reglementarea electorala mentionata mai sus au intervenit, in afara de canonistul Ladislau Orsy, trei specialisti in catolicism: Sandro Magister, Andrea Tonnielli si Lucio Brunelli. Acestia au dat la iveala numarul de voturi cu care au fost alesi ultimii doi papi, desi lucrul acesta - aflat prin binecuvantate indiscretii - trebuia sa ramana secret. Atunci cand a fost intrebat cate voturi a intrunit cardinalul Joseph Ratzinger in conclavul din 19 aprilie 2005, cardinalul Tarcisio Bertone, secretar de stat al Vaticanului, a raspuns ca nu-si mai aminteste si ca buletinele au fost arse imediat dupa votare. Iata insa ce spune Sandro Magister: "Potrivit unor atari indiscretii, Ratzinger ar fi obtinut 47 voturi la primul scrutin, 65 la al doilea, 73 la al treilea si 84 la al patrulea; din 115 voturi. Celelalte voturi s-ar fi indreptat indeosebi catre cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio: 10 la primul scrutin, 35 la al doilea, 40 la al treilea si 26 la al patrulea...". Oricum, Benedict al XVI-lea a depasit baremul celor doua treimi de voturi, calculat la 77.

In 1978, conclavul care l-a ales papa pe Ioan Paul al II-lea numara 111 cardinali, astfel incat doua treimi din sufragii insemna 75 de voturi. Principalul competitor al cardinalului Karol Wojtyla a fost cardinalul Giuseppe Siri, notoriu pentru intransigenta sa conservatoare, adversar jurat al Conciliului General Vatican II si al notiunii de "aggiornamento" (acomodarea cu prezentul). Intr-un volum de meditatii intitulat "Ghetsemani: reflexii asupra miscarii teologice contemporane" (1980), Giuseppe Siri avea sa defineasca, textual, Conciliul Vatican II - "un dezastru".

Vaticanistii sustin ca la al patrulea tur de scrutin din anul 1978, Giuseppe Siri ar fi primit 70 de voturi. "Ajuns aici - scrie Sandro Magister - era limpede ca nu mai putea obtine nici un vot in plus. Sustinatorii sai nu aveau de ales, regula celor doua treimi ii constrangea sa caute un alt candidat, unul care sa fie acceptat si de minoritatea electorala. Asa cum stim, l-au gasit in persoana cardinalului polonez al Cracoviei, Karol Wojtyla. (...) Acesta a fost ales papa la al optulea tur de scrutin si si-a luat numele de Ioan Paul al II-lea."
 

Articol apărut în ziarul Ziua ( http://www.ziua.net )