Înapoi la titlurile principale

Pagina de ştiri baptiste

AGENŢIA DE PRESĂ A CONVENŢIEI BAPTISTE DE SUD

Românii cer claritate în indentitatea şi crezul BWA

Jun 15, 2004

By Allen Palmeri

INDIANAPOLIS, (BP) – În ajunul întâlnirii anuale a Convenţiei Baptiste de Sud (SBC) din Indianapolis, europeanul Paul Negruţ, preşedinte al Uniunii Baptiste din România a analizat relaţia dintre SBC şi Alianţa Mondială Baptistă(BWA).

Negruţ a remarcat că baptiştii români au cerut Alianţei Mondiale Baptiste să îşi clarifice doctrinar credinţa, dar BWA nu a dat încă nici un răspuns.

„Aş dori ca fiecare grup religios să dezvolte o identitate clară,” a declarat Negruţ într-un interviu din 15 iunie, admiţând că e îngrijorat de faptul că BWA nu are o declaraţie de credinţă clară.

Recomandarea Comitetului executiv al Convenţiei Baptiste de Sud ca SBC să se retragă din BWA va fi votată de către reprezentanţii bisericilor din SBC prezenţi la întâlnirea anuală din Indianapolis. Propunerea de retragere a fost aprobată de Comitetul executiv printr-un vot de 62-10, cu ocazia întâlnirii din 16-17 februarie, Nashville. Acţiunea a fost recomandată de către comitetul de studiu al SBC, printr-un raport iniţial din 19 decembrie 2003, care a citat mai multe opinii teologice, precum şi printr-un al doilea raport prezentat de Comitetul executiv în timpul întânirii sale din februarie.

Negruţ, la fel ca alţii, a spus că se gândeşte la motivul asocierii cu o organizaţie care pare să favorizeze concepte abstracte precum cooperarea, inclusivismul şi toleranţa cu costul clarificării relaţiei sale cu SBC.

„Dacă există biserici baptiste autonome care se asociază pentru a lucra împreună, care sunt atunci principiile asocierii lor?” a întrebat Negruţ. „Dacă nu împărţim aceaşi teologie, aceleaşi valori doctrinare, ce avem atunci de făcut? Daţi-mi voie să vă pun o întrebare retorică. ’De ce nu ne asociem cu budiştii, musulmanii, martorii lui Iehova, mormoni şi Ba’hai?’”

Baptiştii din România cred în autonomia bisericii locale şi armonia asocierii cu biserici voluntare, a spus Negruţ. Aceasta înseamnă să fie credincioşi cu aceiaşi gândire care lucrează împreună.

„Credem într-o Evanghelie exclusivă şi un Christos unic,” a spus Negruţ. În plus, viaţa baptiştilor români nu are nimic din tensiunea dintre SBC şi Cooperative Baptist Fellowship (CBF), a adăugat Negruţ. Aşa cum BWA alege să fie inclusivă faţă de CBF, a continuat el, aceasta devine parte din identitatea sa. Rezultă de aici că SBC poate alege o identitate diferită, a concluzionat el.

„Comunităţile credincioşilor baptişti ce au aceiaşi gândire lucrează împreună în evanghelizare şi plantarea de biserici,” a spus Negruţ, referindu-se la parteneriatul dintre baptiştii din România şi cei din Missouri ca şi un exemplu de acţiune. “Aceasta e foarte încurajator.”

O comunitate baptistă precum SBC are tot dreptul să definească o terminologie precum Evanghelia, evanghelism şi mărturie, a zis Negruţ. De exemplu, dacă liderii BWA ar fi declarat “Vom mărturisi dragostea lui Dumnezeu,” raţiona Negruţ, liderii SBC ar avea dreptul să ceară principii ale asocierii.

„Dragostea lui Dumnezeu nu e oarbă,” a continuat Negruţ. ”Dragostea lui Dumnezeu se reflectă în caracterul şi în Cuvântul lui Dumnezeu.”

Dacă baptiştii români ar fi ales, precum BWA şi CBF, să definească termenii din viaţa baptiştilor din SBC, atunci ar fi existat o relaţie de prietenie între credincioşi şi guvernul comunist român, a declarat Negruţ. Dar în loc de aceasta, bisericile româneşti au rămas pe poziţii iar guvernul a căzut în 1989.

Adevărul a răsturnat un dictator şi claritatea a cucerit, a spus Negruţ, referindu-se la oamenii care au plătit “preţul suprem” şi au fost torturaţi în închisori sau au murit pentru credinţa lor în lupta pentru apărarea principiilor lor.

Negruţ este totodată deranjat şi de folosirea greşită a cuvântului “toleranţă” în cercuri particulare din cadrul BWA şi CBF.

„Acei care ne acuză de intoleranţă deformează sensul cuvântului,” a mai spus. „Ar dori ca noi să acceptăm orice—să nu avem o identitate, principii sau standarde morale. Să îmbrăţişăm orice. Pentru ce am mai avea atunci nevoie de creştinism? Putem merge să îmbrăţişăm alte religii ale lumii şi să le tolerăm.

„Acei care vorbesc acest limbaj al toleranţei, nu sunt ei mai intoleranţi decât lasă ei să se creadă?” a întrebat Negruţ.

A continuat apoi vorbind despre trei studenţi europeni care, trataţi fiind de aceşti lideri toleranţi din instituţia lor, au avut „probleme” pentru că au refuzat să ia Cina Domnului servită de o femeie păstor.

„Au fost admonestaţi. Au fost ameninţaţi că în cazul în care nu îşi cer scuze, nu va mai fi loc pentru ei în acea şcoală,” a spus Negruţ. Aceasta e o formă de „toleranţă” pe care el a descris-o prin cuvintele „ţine-ţi gura închisă în timp ce ne parcurgem noi agenda.”

sus