Pagina de ştiri baptiste

Rectorul n-a plagiat

ORADEA - Rectorul Universităţii  Emanuel din Oradea respinge acuzaţiile anonime de plagiat care au apărut în urma unei sesizări trimise la editura americană Zondervan Publishing House cu semnătura „un grup de credincioşi baptişti".

Proaspăt sosit din SUA, rectorul Paul Negruţ, care este şi preşedintele Cultului Baptist din România, ne lămureşte: „Imediat după sesizare am retras cele două documente de uz intern pentru studenţi şi le-am pus la dispoziţia celor în măsură să se pronunţe asupra incidentului.

În speţă, e vorba de Comisia Academică şi Comisia de Etică din cadrul Universităţii Emanuel, Senatul Universităţii Emanuel, precum şi de Board-ul de Garanţi al Universităţii, format din pastori şi preşedinţi de Şcoli Teologice de grad universitar din România şi străinătate.

Am cerut să fie verificate toate fazele. S-a constatat că nu a fost nici plagiat şi nici măcar intenţie de plagiat, ci o regretabilă eroare de tehnoredactare. De altfel, am mers personal în California, la domnul Scott Rae, căruia i-am cerut iertare pentru această regretabilă eroare, explicându-i situaţia.

Mi-a spus că înţelege situaţia şi acceptă scuzele mele, asigurându-mă de întregul său sprijin pentru publicarea traducerii cărţii sale în limba română şi, mai mult, că va face tot posibilul să vină la lansarea cărţii sale în România." Circumstanţele în care pe documentul respectiv apare menţiunea „Cursul de Etică al profesorului Paul Negruţ" deşi conţine traduceri din două lucrări, inclusiv din cartea Moral Choices a autorului Scott B. Rae, e explicată de rector după cum urmează.

„Materialul la care se face referire nu s-a dorit a fi altceva decât un material bibliografic intern al Universităţii Emanuel, oferit spre consultare la acea dată (1999-2000) studenţilor care proveneau din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Ungaria etc. şi care nu stăpâneau foarte bine limba engleză.

Materialul este o antologie de texte în traducere liberă pentru uz exclusiv didactic şi intern. Cursurile mi le ţin în mod liber iar la bibliografie indic diferite cărţi, inclusiv pe cea a domnului Scott Rae, care este menţionată în programa analitică a cursului de etică. Astfel că am considerat oportun ca aceşti studenţi să poată avea acces la cartea lui Scott Rae şi, în special, la capitolele de bio-etică în limba română.

Am realizat o traducere liberă, documentul fiind pus la dispoziţia studenţilor în bibliotecă, alături de cartea domnului Scott Rae, o carte de altfel excelentă. Documentul nu a fost dat la nici o editură, nu e trecut în Analele Universităţii noastre şi nici nu a fost tipărit ca şi curs pentru a fi comercializat.

Au fost doar două exemplare care au putut fi consultate în Bibliotecă, fără însă a putea fi copiate. Dovada că nu a fost o intenţie de plagiat este oferită de faptul că în biblioteca universităţii se găseşte cartea lui Scott Rae în limba engleză. Un plagiator n-ar aşeza lucrarea lui în acelaşi loc cu originalul şi nici n-ar indica originalul în programa analitică a cursului", precizează rectorul Negruţ.

Eroare tehnică

În fine, profesorul Paul Negruţ avansează şi aspecte tehnice care au concurat la apariţia confuziei: „Pentru documentul tradus am conlucrat mai mulţi colegi. Eu am tradus doar trei capitole. În procesul de tehnoredactare s-a produs o eroare regretabilă, şi anume pierderea indicaţiilor bibliografice la traducerea capitolelor din cartea lui Scott Rae.

Faptul că este vorba despre o eroare reiese din păstrarea indicaţiilor bibliografice şi a numelui unui alt autor din a cărui carte a fost selectat un text tradus pentru consultare la cursul de etică. Din nefericire, unul dintre colegii mei cu care am lucrat la traducere a inserat un header cu numele meu pe fiecare pagină, inclusiv pe paginile unde apare numele celuilalt autor tradus. Prin urmare, este vorba despre o eroare de tehnoredactare.

Mărturisesc că nu sunt pasionat de calculatoare. Ştiu doar să introduc un text şi să îmi verific e-mail-ul. Cel care a pus însă traducerile cap la cap a introdus, din păcate, numele meu în header. Nu îi reproşez însă nimic tehnoredactorului pentru că era datoria mea să verific. A fost, însă, un aspect, care mi-a scăpat şi pe care îl regret.

Păcat că s-a dat o altă interpretare acestui fapt. Creştineşte şi bărbăteşte ar fi fost ca cei care au observat aspectul acesta să mă sesizeze prima dată pe mine ca să putem lămuri situaţia. Au preferat însă să meargă la presă, cu intenţia de a scoate totul din context şi de a mă denigra. În vechime creştinii erau aruncaţi la lei. Acum suntem aruncaţi la ziariştii cu apetit pentru senzaţie."

Cristian Horgos

sus