TOTUL ESTE (ACUM) DESERTACIUNE

Vox Vocis 17 Septembrie 2007

CNSAS l-a „stampilat" pe Andreicut. Mai sunt sapte... Cu Daniel deja in fruntea BOR, Dinescu ne informeaza: Dosarul Patriarhului a fost ars!

Pe principiul "Dupa razboi, multi viteji se-arata!", Mircea Dinescu a declarat ieri ca dosarul de securitate al actualului Patriarh Daniel a fost ars in 23 decembrie 1989. Desi Colegiul a inceput cu ceva timp in urma verificarea dosarelor mai multor inalti prelati ai BOR, a tacut målc påna acum de teama sa nu influenteze alegerile pentru sefia Bisericii. Pe de alta parte, Patriarhia, prin purtatorul de cuvånt Constantin Stoica, precizase ca un trecut legat de fosta Securitate nu ar fi eliminatoriu pentru candidatii la functia de Patriarh.

CNSAS a analizat ieri doar "cazul" episcopului de Alba Andrei Andreicut si a dat verdict de politie politica. "Sursele CNSAS" au fost mai productive insa. Se pare ca, inafara de Andreicut, ceilalti sapte ierarhi aflati in vizorul CNSAS si chemati la audieri sunt: IPS Pimen - arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, Casian Craciun - episcopul Dunarii de Jos, Calinic Argatu - episcopul de Arges, Visarion Rasinareanul - episcopul vicar al Sibiului, Ioachim Mares - episcopul de Husi, Timotei Seviciu - episcopul de Arad, si Epifanie Norocel - episcopul Buzaului si Vrancei.

Desi se apucase de studierea unor dosare ale unora dintre inaltii prelati ai BOR, CNSAS a decis sa nu deschida gura decat ieri, la o zi dupa alegerea noului Patriarh. Decizia membrilor Colegiului viza neimplicarea in alegerea Patriarhului, conform declaratiilor lor. Pe de alta parte, BOR anuntase, prin purtatorul de cuvant Constantin Stoica, faptul ca un trecut legat de fosta Securitate nu ar fi eliminatoriu pentru candidatii la functia de Patriarh. Ieri, mai multi membri ai Colegiului au iesit la declaratii in contextul in care la CNSAS a avut loc o sedinta, dar cercetarea pe dosarele prelatilor nu s-a incheiat. In aceasta situatie tot ce a putut face Colegiul a fost sa decida ca episcopul de Alba, Andrei Andreicut, a facut politie politica. Cazul lui Andreicut a fost singurul discutat si votat in sedinta de ieri, conform declaratiei facute de Mircea Dinescu la iesirea din institut. Surse din CNSAS au declarat ca numele conspirativ al lui Andreicut era „Ionica", transmite Mediafax. Dinescu s-a aratat nemultumit de verdictul dat in cazul lui Andreicut, sustinând ca acesta „a fost fortat sa colaboreze cu Securitatea", dupa ce a fost prins, pe când era un tânar preot, incercând „sa puna o pila pentru cineva ca sa intre la Seminarul Teologic". Andrei Andreicut este al doilea inalt prelat cu verdict de politie politica. Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia a declarat ca va contesta decizia CNSAS de politie politica, considerându-se o victima a Securitatii. Pâna acum, CNSAS a mai decis in privinta mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica.

Pentru Daniel lucram separat!

„Sunt inca alti opt ierarhi cu probleme mari in dosar, ierarhi importanti, in legatura cu care urmeaza sa ne pronuntam, insa s-a decis sa amânam luarea unor verdicte si sa ii mai invitam o data la audiere", a mai spus Dinescu ulterior sedintei CNSAS. El a precizat insa ca printre cei opt ierarhi intrati in vizorul CNSAS nu se afla noul patriarh Daniel, numele sau aparând doar pe lista titularilor de dosare arse in 23 decembrie 1989. „Aia e o alta lista, la care lucram separat. O lista cu dosare care au fost conspirate pe 23 decembrie a fost arsa", a spus Dinescu. Trebuie amintit aici ca mai multi membri ai Colegiului au declarat, sub anonimat, ca la finele anului trecut SIE a predat la CNSAS, odata cu finalizarea transferului dosarelor BOR, o lista cu câteva zeci de persoane ale caror dosare ar fi fost arse in zilele revolutiei, In 1989. intre acestea sunt si aproximativ „10-12 oameni ai Bisericii, apartinând mai multor confesiuni, dintre care patru sunt acum inalti ierarhi BOR". In aceasta din urma categorie s-ar afla si Daniel Ciobotea, noul Patriarh, care a avut stagii in strainatate pe linie bisericeasca in anii '80. Ar fi si cazul mitropolitului Olteniei, Teofan, si el cu studii in Occident in anii '80. Despre statutul acestor dosare arse, membri ai Colegiului sustin ca nu pot fi calificate la ofiteri de Securitate sau la turnatori, câta vreme SIE nu ar fi scris ce natura aveau acele documente arse - daca erau de urmarire informativa, daca interesul Securitatii fata de acele persoane indica daca este vorba de ofiteri sau colaboratori trimisi in misiune in strainatate sau daca era vorba despre turnatori. Alti membri ai Colegiului spun insa ca, si daca au fost arse, in cazul faptelor care sunt incadrate la politie politica exista posibilitatea descoperirii unor urme in alte dosare. Concret, ar exista cazuri de actuali arhierei care ar figura pe lista SIE a dosarelor arse, dar care ar avea note informative, gasite in dosarele celor urmariti, si ei oameni ai Bisericii. Intrebat de ziaristi daca este de parere ca Daniel Ciobotea ar fi stiut ca i s-a ars dosarul, Dinescu a spus: „Am sentimentul ca tocmai linistea unora dintre ei vine de la faptul ca stiu ca dosarele lor fie au fost arse, fie sunt... dar ideea ca exista ofiterii aceia care semneaza pe foile lor, tot felul de colonei si generali care stiu mult mai multe decât stim noi pentru ca cu ei au avut discutii, ei le-au dat misiuni, exista cel putin doi dintre ei la care exista dosare, avem parolele lor din strainatate, ca-n filmele cu James Bond".

Pe Anania il lamurim cu SIE

Potrivit tot lui Dinescu, nici numele lui Bartolomeu Anania, al doilea preferat pentru functia de Patriarh, nu este intre cele opt, in cazul acestuia Colegiul hotarând ca, pentru mai multe lamuriri, „trebuie infiintata o comisie speciala, impreuna cu experti de la SIE, care sa ne ajute sa deslusim cum stau de fapt lucrurile in cazul sau". „Din pacate, nimeni nu pleca in afara fara „binecuvântarea" Securitatii", a spus Dinescu. La SIE au ramas dosare secretizate, al caror transfer la CNSAS se poate face numai dupa negocieri intre serviciu si delegatie a Colegiului. Intrebat, de asemenea, de ce se face comisie mixta in cazul lui Bartolomeu Anania, dar nu si in cel al lui Daniel Ciobotea, Dinescu a spus: „La Bartolomeu avem niste dosare, resturi de dosare. La patriarh nu avem nimic, desi a stat zece ani in strainatate, nu exista nimic". Bartolomeu Anania a fost activ in Occident, mai cu seama in SUA, in timpul comunismului.

Preotii impart CNSAS in doua

Totodata, CNSAS a mai avut ieri si probleme de ordin intern. Cele doua tabere din Colegiu au avut discutii aprinse in timpul sedintei, cel mai controversat subiect fiind acela al inaltilor ierarhi ale caror dosare sunt verificate de Consiliu. Inainte de inceperea sedintei, Mircea Dinescu a declarat ca spera ca CNSAS „sa pârleasca câtiva berbecuti in sutane aurite". Intentia lui Dinescu nu a fost insa primita cu aceeasi deschidere de catre tabara adversa din CNSAS, la vot aceasta propunând ca in loc sa se dea decizii in cazul respectivilor ierarhi, ei sa mai fie chemati o data la audieri. Constantin Ticu Dumitrescu, membru in CNSAS, a declarat ca legea de functionare a Colegiului nu a vizat in mod expres ierarhia preotilor si de aceea trebuie toti chemati la audieri. „Am depus un juramânt, am o constiinta, daca asta inseamna ca te lupti impotriva Bisericii, e un mare pacat", a spus Ticu Dumitrescu. In concluzie, Dinescu a spus ca citatiile vor fi trimise personal celor vizati si ca acestia au zece zile la dispozitie pentru a se prezenta la audieri. In caz contrar, Colegiul va lua o decizie in absenta unei depozitii din partea tuturor. CNSAS a stabilit, odata cu alegerea noului patriarh, verificarea membrilor Sfântului Sinod si a chemat la audieri zece arhierei si a dat verdicte de necolaborare altor sapte. Se stie ca arhiepiscopul Sucevei, Pimen, episcopul de Arad, Timotei, arhiepiscopul de Arges, Calinic, si mitropolitul Bartolomeu au fost chemati la audieri. Desecretizarea dosarelor BOR de catre CNSAS a determinat si aparitia unor confesiuni publice din partea a patru ierarhi. Este vorba despre arhiepiscopul Teodosie, al Tomisului, de cel al Albei, Andrei Andreicut, si de episcopul de Vâlcea, Gherasim, care au spus presei ca au semnat angajamente la Securitate. Bartolomeu Anania, mitropolitul de Cluj, a acceptat publicarea unui fragment, in acest sens, din memoriile sale. Episcopul Ioan, de Covasna si Harghita, cel care a fost desemnat de Sfântul Sinod drept al treilea candidat la scaunul patriarhal, a primit certificat de necolaborare cu Securitatea ca politie politica in timpul fostului mandat al CNSAS.

In continuare Biserica nu da doi bani pe CNSAS

Alegerea noului patriarh, Daniel Ciobotea, nu schimba pozitia Bisericii Ortodoxe Române, care considera ca doar Sfântul Sinod poate decide vinovatia prelatilor in cazul unui verdict de colaborare cu Securitatea de la CNSAS , a declarat purtatorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, conform NewsIn. Biserica Ortodoxa a intrat in conflict cu aceia care au vorbit despre exemple de colaborare ale celor mai inalti dintre prelatii sai cu regimul comunist si cu Securitatea si a anuntat ca trecutul securistic, in cazul in care este statuat, nu este un criteriu in desemnarea patriarhului. De asemenea, BOR anuntase ca nu intentioneaza sa solicite CNSAS, inainte de alegerea patriarhului, date despre trecutul intru colaborare cu Securitatea al membrilor sai.

Presedintele CNSAS, amenintat cu «un cap in gura» de unul dintre membri

Cazimir Ionescu, absent de la sedinta de ieri a CNSAS, l-a amenintat pe presedintele institutiei, Ladislau Csendes, cu „un cap in gura" in timpul ultimei sedinte cu cvorum dinaintea alegerilor pentru patriarh. „Cazimir Ionescu a fost un mare opozant la verificarea preotilor. I-a zis presedintelui Csendes, acum o saptamâna-doua, la o sedinta in care ar fi trebuit sa vorbim despre preoti, ca-i da un cap in gura daca deschide acest subiect inainte de alegerile pentru functia de patriarh", au declarat surse din CNSAS, citate de Mediafax. Cazimir Ionescu a confirmat incidentul, sustinând insa ca nu a avut legatura directa cu subiectul preotilor, ci „cu modul in care a fost condusa sedinta". El a precizat totusi ca, in respectiva sedinta, a cerut imperativ ca dosarele preotilor sa nu fie inca deschise, pentru a nu da ocazia unor noi dezvaluiri „pe surse" din respectivele documente.

Opt ierarhi, deconspirati dintr-un foc de «sursele» CNSAS

Daca in mod oficial CNSAS l-a „stantat" doar pe Andrei Andreicut, „sursele Colegiului" au fost mult mai productive. Asadar, surse din CNSAS, citate de Mediafax, au declarat ca IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a avut legaturi atât cu Securitatea, cât si cu Directia de Informatii Externe (DIE), el fiind cunoscut de ambele structuri cu numele conspirative „Sidorovici" si respectiv „Petru". Potrivit surselor, informatiile legate de IPS Pimen apar atât in dosarele celor despre care dadea date, cât si in diverse note date de ofiterii de Securitate sau ai DIE catre sefii lor. „Exista informatii grele despre IPS Pimen, despre misiunile din tara si din strainatate la care participa", au declarat sursele. IPS Pimen este unul din cei opt ierarhi ai BOR cu functii inalte despre care CNSAS sustine ca are date solide referitoare la colaborarea cu politia politica a regimului comunist. Un altul este episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, care, potrivit acelorasi surse, a participat si el la misiuni in strainatate in sprijinul DIE. Acesta a avut de-a lungul timpului trei nume conspirative: „Crin", „Casius" si „Casio". Calinic Argatu, episcopul de Arges, a semnat un angajament si a dat note informative Securitatii. In plus, potrivit acelorasi surse, in cazul sau exista si marturii ale unor ofiteri care le scriu superiorilor despre buna colaborare pe care o aveau cu actualul episcop, al carui nume conspirativ era „Zamfir". Episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, a fost racolat de DIE ca „persoana de sprijin", numele sau conspirativ fiind „Bobi". In dosarele ajunse la CNSAS mai apar, potrivit acelorasi surse, numele episcopului de Husi, Ioachim Mares, al carui nume conspirativ era „Matei Gheorghe", cel al episcopului de Arad, Timotei Seviciu, cunoscut drept „Radu Viorel" - despre care exista si date privind participarea la misiuni informative in strainatate - sau cel al lui Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei, care a fost si el „persoana de sprijin". Cel de-al optulea ierarh „cu probleme in dosar" este Andrei „Ionica" Andreicut, episcop de Alba, in cazul caruia Colegiul CNSAS a decis chiar ieri ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica.

Statutul de functionare a Bisericii Ortodoxe Romane,prima proba de foc a noului Patriarh

Momentul anuntarii oficiale a alegerii in inalta demnitate a Bisericii Ortodoxe Romane a fost trait cu vadite emotii de catre noul Patriarh. Inca din primele clipe si declaratii, acesta a tinut sa spuna ca doreste a sluji „Biserica Ortodoxa Romana asa cum a slujit-o vrednicul de pomenire PF Patriah Teoctist, care ne-a lasat o mostenire luminoasa, bogata, pe care noi trebuie sa o pastram, sa o pretuim si sa o cultivam". Cu alte cuvinte, linia pe care a mers Biserica pana acum va fi urmata si in continuare. Faptul este cat se poate de firesc si chiar noul Patriah a tinut sa il sublinieze: „Continuam traditia. Adica, ceea ce a fost inceput, sa continue. Un Patriarh nu poate schimba directiile stabilite deja de Sinod. El este garantul ca aceste directii se pun in practica. E o mare deosebire, pentru ca principiul sinodalitatii ne obliga sa lucram impreuna si sa mergem impreuna", a declarat Prea Fericirea Sa.

Nu pot fi ignorate dogmele, istoria si traditia

Aratam intr-un articol publicat in pagina „Viata crestina" a ziarului nostru cu mai bine de o saptamana in urma ca indiferent cine va ajunge Patriarh, vrand-nevrand, trebuie sa tina cont de realitatile vremurilor, de istorie, de dogme si de traditii. Nu se pot sterge cu buretele aceste adevaruri din dorinta mai mult sau mai putin exprimata de a „moderniza" Biserica.

Acest lucru, iata, l-a exprimat cu claritate noul Patriarh inca de la alegerea sa. A tinut totusi sa spuna ca doreste ca Biserica Ortodoxa Romana trebuie „sa fie mai bine cunoscuta, in multiplele ei lucrari" si sa-si exprime dorinta de a fi „mai mult ajutata de catre societatea civila".

Scenarii, bårfe sau un plan tactic?

Dupa consumarea acestui moment istoric al alegerii noului Patriarh si dupa intronizarea care va avea loc pe data de 30 septembrie, evenimentul cel mai important va fi, fara indoiala, adoptarea noului statut de organizare si functionare a Patriahiei Romane in luna octombrie a.c.

Despre acest statut s-a vorbit intens si inainte de alegeri, multi vazand in amanarea adoptarii lui o miscare tactica prin care Mitropolitul Daniel si-ar fi asigurat alegerea in cea mai inalta functie din ierarhia bisericeasca.

Mai direct sau pe la colturi s-a spus ca loctiitorul de Patriarh ar fi promis infiintarea de noi mitropolii, arhiepiscopii si scaune episcopale pentru a-i multumi pe cei care l-au sustinut, si ca toate acestea ar fi rezolvate o data cu adoptarea noului statut. Nu stim cat adevar sau cata diversiune se ascunde in spatele unor asemenea scenarii. Un lucru trebuie totusi spus: Patriahia Romana are nevoie, cel putin din perspectiva misionara, de unele schimbari. Dar daca ele s-ar nimeri sa aduca in scaunul mitropolitan de la Iasi, vacant in prezent, pe IPS Streza, in cel de la Sibiu pe PS Casian, daca s-ar infiinta, spre exemplu Mitropolia Tomisului, cuprinzand si judetele Braila si Galati, s-ar gasi voci sa spuna ca nu mai este vorba doar de niste scenarii, ci de concretizarea planului tactic de care vorbeam mai inainte. Sa mai amintim doar ca se discuta chiar despre faptul ca Prea Fericitul Daniel ar fi dispus sa renunte la titulatura de Mitropolit al Munteniei, in favoarea altui episcop. Cine poate afirma cu certitudine ceva in acest noian de zvonuri, scenarii si barfe?

Ramane sa asteptam si sa vedem cum vor evolua lucrurile. Pana atunci, sa-i uram, cum se cuvine, noului Pastor al Bisericii Ortodoxe Romane sanatate, sa ne traiasca intru multi ani, multa cumpatare in luarea deciziilor, o mai buna si mai echilibrata comunicare, mai ales cu mediul monahal, din partea caruia au venit atatea contestatii.

Episcopul Ioan, de Covasna si Harghita, dispus sa candideze pentru scaunul mitropolitan de la Iasi

PS Ioan Selejan, candidatul surpriza pentru scaunul patriahal, este dispus sa candideze si pentru scaunul mitropolitan de la Iasi „Sunt la dispozitia Sfântului Sinod si daca acesta, analizând activitatea mea de ierarh desfasurata în eparhia ortodoxa a Covasnei si Harghitei, una dintre cele mai grele din tara, precum si întreaga mea activitate depusa pe tarâm bisericesc, ma va recomanda sa candidez la Mitropolia Moldovei si Bucovinei, atunci voi accepta", a declarat pentru Mediafax PS Ioan Selejan, Episcopul Harghitei si Covasnei. Viitorul Mitropolit al Moldovei si Bucovinei care îl va înlocui pe IPS Daniel va fi ales în termen de trei luni dupa vacantarea acestei functii, a declarat pr. Constantin Stoica, purtatorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Claudia Cristofan,Dumitru Manolache

Articol apărut în publicaţia Gardianul (http://www.gardianul.ro ) pe data de 14 Septembrie 2007