Halloween? Avem şi noi!

Vox Vocis 05 Noembrie 2007

Importată de la americani, Halloween sau noaptea vrăjitoarelor (31 octombrie) este, de fapt, o foarte veche sărbătoare a celţilor, care coincidea cu sfîrşitul anului. Ulterior, a fost adoptată şi de romani şi dedicată recoltei şi belşugului.

În America a ajuns mult mai tîrziu, în 1840, prin imigranţii irlandezi. Pentru catolici, Halloween reprezintă "noaptea dinaintea zilei morţilor" şi are o dublă semnificaţie, religioasă şi de ritual laic străvechi. În timp, americanii au ajuns să considere că Halloween este un fel de marcă naţională şi majoritatea habar nu au că şi la ei e o tradiţie împrumutată.

Reclama, sufletul petrecerii!

Ca orice lucru care aduce distracţie, Halloween a fost rapid adoptat şi în România, iar un rol important au avut comercianţii, care au găsit un prilej de a-şi spori veniturile. "E bun obiceiul ăsta, că se vînd multe suveniruri cu dovleac, măşti de vampiri şi altele. Se fac bani pentru că oamenii vor să se distreze", spune Magdalena Rusu, din Cîmpulung Moldovenesc. "Orice motiv de petrecere este binevenit, nu mai contează. Pentru că românii nu fac nimic deosebit de Sfîntul Andrei, atunci petrecem în stil american", am aflat de la Florin Popa (23 de ani, din Piatra Neamţ). "Am doi copii la grădiniţă şi, în fiecare an, le pregătesc costumele de Halloween, iar ei sînt foarte încîntaţi", ne-a spus Mihaela Roşu (31 de ani, din Piatra Neamţ). "Pentru băieţelul meu am cumpărat un costum de tigru, pe care am dat 80 de lei. Alături de cîţiva prieteni şi colegi, cel mic va petrece de Hallowen", ne-a spus dna Cristina Lupăştean (Iaşi). "Am căutat costum prin toată ţara. Băiatul meu voia să fie Eti şi aici, la Botoşani, nimeni nu se bagă la costume din astea. Am cumpărat de pe net şi mi-au livrat, în cinci zile, un costum care nu a avut sorţi de izbîndă, pentru că s-a clasat pe locul trei", a povestit Cristina Costin.

Baluri în noaptea vrăjitoarelor

Tradiţia balurilor de Halloween continuă cu succes de cîţiva ani buni în toată Moldova. "Sărbătoarea în sine este deosebită. Se dau bomboane şi muzică bună, dansează şi profesorii cu noi", am aflat de la Andrei, un elev din clasa a VII-a, din Botoşani. "Trebuie să mă îmbrac într-un costum şi să dansez, să cînt şi să povestesc alături de prietenii mei întîmplări cu vrăjitori şi zîne", ne-a mărturisit şi micuţul Alexandru, din Iaşi. La Roman, amatorii de senzaţii tari din seara de 31 octombrie se vor întîlni pe... 3 noiembrie, la Interclub, în cadrul unui superbal cu costumaţii pe măsură, cu fel şi fel de parade şi cu sponsori cu dare de mînă. Pînă atunci însă, şcolile municipiului freamătă a sărbătoare, vînzoleala de Halloween implicîndu-i pe elevi şi părinţi, deopotrivă. "Pe vremea mea nu era aşa ceva! Abia că puteam să ne ducem cu colinda şi cu uratul, la sărbătorile de iarnă. Şi acolo cu teamă, ca nu cumva să te vadă vreunul de la utece. Te pîrau şi te alegeai cu media scăzută la purtare, dacă nu cumva cu alte belele, dar era mai bine, că nu era atîta dezmăţ şi bani risipiţi", a mărturisit Ana Maria Cristea, o mămică sufocată de grijile din "noaptea vrăjitoarelor".

La petrecerea de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Bîrlad a fost invitat şi un oaspete din SUA, sosit în localitate pentru a învăţa limba română. Şi copiii de la Şcoala "Principesa Elena Bibescu" se vor distra pe cinste, mai ales că ei au învăţat despre Halloween de la Global Volunteers, care de cîţiva ani activează în localitate. La Bacău, tinerii sînt aşteptaţi la Centrul "American Corner".

"E doar o modă"

Pentru că este prilej de petrecere, sărbătoarea a prins mai mult la tineri. "Este rău că se pun în valoare sărbători americăneşti. Le avem pe-ale noastre în România, dar nu se pun în valoare. Este păcat că nu sîntem în stare să inventăm ceva, ştim numai să copiem", a fost de părere preotul Mihai Agafiţei, din Botoşani. "Cînd am aflat prima oară despre acest gen de sărbătoare, mi-am spus că avem şi noi tradiţia noastră, cu măşti de Anul Nou. Cred că unele dintre obiceiurile noastre transmise şi păstrate ca să alunge spiritele rele sînt mai vesele decît ale lor", a fost de părere dl Ştefan Prigoreanu (56 de ani, Roman). Mai puţin radical, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, Adrian Ardeleanu, nu crede că sărbătoarea va putea influenţa tradiţiile româneşti: "Halloween-ul nu va putea influenţa în vreun fel tradiţiile noastre legate de strigoi. De altfel, aceasta este o sărbătoare preluată la nivelul marilor oraşe şi nu se regăseşte în nici o formă în mediul rural. Acolo nu interesează, pentru că tradiţiile sînt mai puternice. Nu este o sărbătoare care să se poată menţine la noi. E doar o modă şi se ştie, modele vin şi trec". "Eu cred că nu o să prindă chiar atît de tare pentru că nu este pe sufletul nostru. Şi la noi, cîndva, se făceau baluri mascate, iar Caragiale ironiza această nouă modă importată din Occident. Halloween-ul a prins la o minoritate, nu la o majoritate, nu va reuşi să prindă sufletele românilor", a punctat şi directorul Centrului pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare" Neamţ, dl Constantin Alupului Rus. Şi totuşi, Halloween-ul are şi un element comun cu sărbătorile româneşti: bostanul. "Toamna, la finalul muncilor agricole de peste an, se mai obişnuieşte şi astăzi să se facă strigoi din bostani ciopliţi, cu lumînări. Aş putea spune că obiceiul acesta este mai vechi la noi decît la americani", a explicat dl Adrian Ardeleanu.

Povestea bostanului

Conform credinţei vechi, în această noapte toate legile universului devin neaplicabile, iar spiritele morţilor pot să interacţioneze cu cei vii. Una dintre vedetele de Halloween este dovleacul-felinar, care are şi el o legendă "americănească". Povestea spune că un beţiv notoriu, pe nume Jack, a reuşit să captureze un drac într-un copac şi nu l-a lăsat să plece decît atunci cînd făptura întunericului s-a legat să nu îl mai sperie niciodată. După ce omul a murit, spiritul său nu a fost primit în Rai, pentru că avea o înţelegere cu Necuratul, dar nici în Iad, pentru că îl păcălise pe Aghiuţă. Rătăcitor între două lumi, sufletul a avut din partea drăcuşorului un singur ajutor -- o lumînare într-un dovleac.

• • •

Receptivi la nou, ţăranii din Moldova au venit cu bostani la piaţă. Chiar dacă scuipă în sîn şi nu pricep de ce trebuie baluri la sărbătoarea americanilor, ei ştiind că strigoii se întorc la Sfîntul Andrei, spun, la fiecare sfîrşit de octombrie, că bostani să fie, că de Halloween mai văd ei... (ASIS)

Reţetă de Halloween

Degete de vrăjitoare

Ingrediente (pentru patru porţii): 20 buc crenvurşti; 4 pulpe de pui; un kilogram de cartofi (pentru piure); 20 grame unt; 350 ml lapte; sare şi pipercolorant verde (pentru piure); pătrunjel; migdale felii

Mod de preparare: Se curăţă picioarele de pui de piele şi se apăsă astfel încît să se vadă oasele. Se condimentează şi pun la cuptor pînă se rumenesc. Se crestează cremvurştii la un capăt, unde se înfige o migdală, apoi se prăjesc. Din cartofi se face un piure, care se colorează în verde. Se aranjează pe farfurii piureul, o pulpă pui şi o "mînă" cu degete de vrăjitoare. La final se ornează cu pătrunjel.

Apărut în publicaţia Evenimentul (http://www.evenimentul.ro ) 31-10-2007