Pagina de ştiri

O noua limba: romano-italiana
4 Iulie 2007
Ionela Luchian
http://www.expres.ro/article.php?artid=312361

Euronavetistii modifica si imbogatesc limba romana. Epoca pasoptista, in care tinerii scoliti la Paris utilizau frecvent frantuzismele, are un corespondent si astazi.

Un moldovean a studiat modul in care folosesc limba materna emigrantii romanii. Un tanar de 31 de ani, din Tecuci, lucreaza la un dictionar de expresii si locutiuni roman-italian-albanez-englez.

Alexandru Cohal studiaza modul in care sunt influentate comunitatile romanesti din Peninsula de limba si cultura italiana. Cand va fi gata, dictionarul va fi disponibil atat pe internet, cat si in varianta tiparita.

Tanarul este absolvent al Facultatii de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iasi, a emigrat in urma cu sapte ani in Italia, iar acum este doctorand la Universitatea Roma 3 din Peninsula.

Initiativa personala

Mai precis, urmareste abaterile de la normele limbii romane pe care le fac emigrantii romani din Italia sub presiunea limbii invatate in tara de adoptie. Miercuri a prezentat o lucrare pe aceasta tema la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

„Primul proiect, doctoratul meu, presupune realizarea dictionarului on-line si off-line pentru Ministerul Universitatii si Cercetarii din Italia. Al doilea, cel legat de studierea fenomenului interlimbii, este un proiect personal, sustinut de Universitatea Roma 3 si de catedra de Lingvistica din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”„, ne-a explicat tanarul.

„Inregistrez si notez aceste greseli”

De aproape cinci ani, Alexandru Cohal aduna astfel de „perle”. „Culeg faptele de limba ale emigrantilor care apelau la serviciile de consultanta ale unei asociatii sindicale din Roma. Se intampla ca intervievatul sa faca greseli pe care unii le pot interpreta ca snobism.

In realitate, presiunea limbii si culturii italiene cazuta pe umerii emigrantului, indiferent cat de bine vorbea limba romana inainte, il pune pe acesta in incurcatura. Eu inregistrez si notez aceste greseli”, ne-a explicat tanarul.

Printre cele mai frecvente se numara exprimari de genul „pozele de la Romania” in loc de „pozele din Romania” sau „ma duc la Italia” in loc de „ma duc in Italia”.

Toata lumea greseste

In plus, spune Alexandru, romanii adapteaza cuvinte din limba italiana: „Am reusit fara niciun sfort” (de la cuvantul italian „sforzo” care inseamna efort) sau „nu aveau nici usugaman” (de la „asciugamani” care inseamna prosop in limba italiana, combinat cu cuvantul romanesc „a usca”).

Alexandru spune ca lista greselilor pe care le-a adunat pana acum este foarte mare si ca multe sunt „simpatice”. „Fiecare va „poci” cuvinte, va face alte greseli in functie de palierul sau cognitiv”, ne-a spus tanarul. Recunoaste ca a observat acest fenomen chiar si in cazul sau. „Atunci cand recitesc un text scris de mine imi dau seama ca fac si eu asemenea greseli”, marturiseste Cohal.

A invatat italiana in 30 de zile

El a luat decizia de a pleca din tara dupa terminarea masteratului la Universitatea „Cuza”. „M-am inscris in anul 2000 la Facultatea de comunicare de la Universitatea Sapientia, din Roma. Studiile in Romania mi s-au parut incomplete, mi-am dat seama ca nu stiu multe lucruri despre cum se structureaza lumea din punctul de vedere al comunicarii. In Romania nu exista un loc in care sa se invete aceste lucruri, asa ca m-am inscris la Roma”, explica Alexandru.

Studiile din tara, in domeniul lingvistic, si o carte de gramatica l-au ajutat sa invete, intr-o luna, limba italiana „atat cat sa ma descurc”.

INFLUENTE

Cum vorbesc romanii din Italia

> „Ea este mia molie” (it. „mia moglie” - sotia mea);

> „Ma duc sa fac speza” (it. „spesa” - cumparaturi);

> „Ii purtam toata ziua cu masina” (it. „portare in macchina” - a duce cu masina);

> „Era furb tare” (it. „furbo” - viclean);

> „M-a trimis la colegament” (it. „collocamento” - oficiul de munca);

> „Aia era o frecatura totala” (it. „fragatura” - pacaleala);

> „Procesele-verbale vin inregistrate imediat” (it. expresia „venire a...” - „sunt pe cale sa...”);

> „Am lucrat fori pentru doi ani” (it. „lavorare fuori” - a munci in afara orasului);

> „Am facut finta ca nu-l vad” (it. expresia. „fare finta di...” -a se preface ca).

RAMONA BADESCU SI FLORIN RADUCIOIU

Vorbitori celebri ai noii „limbi”

Printre vedetele autohtone care au iesit in evidenta vorbind o combinatie de limba romana si cuvinte din vocabularul italian se afla fostul fotbalist al „generatiei de aur” Florin Raducioiu, si fostul fotomodel Ramona Badescu, care si-a inceput cariera artistica inainte de ‘89, in lumea muzicii usoare romanesti, si a reusit sa devina actrita in Italia.

La cateva luni dupa ce s-a transferat ca jucator in Italia, in 1990, Florin Raducioiu a socat romanii si s-a umplut de ridicol vorbind o limba putin inteligibila la intoarcerea in Bucuresti. A fost perceput atunci drept un „arogant” care pare ca a uitat de unde a plecat.

In 2005, intr-un schimb de replici, Adrian Mutu i-a adus aminte „Marelui Blond” de acel moment penibil, declarand ca „dupa sase luni de stat in Italia, Raducioiu a venit in fata camerelor de luat vederi din Romania si vorbea o italiana amestecata cu limba lui materna”.

Dupa cateva zile, Florin Raducioiu ii raspundea lui Mutu: „E adevarata acuzatia asta, dar Mutu s-a agatat aiurea de ea. Intr-adevar, eu atunci am vorbit stricat limba romana fiindca eram intr-o perioada in care invatam intensiv italiana. Asta se intampla in 1990, in primele luni petrecute in Italia”.

Fostul fotomodel Ramona Badescu a fost prinsa vorbind „romano-italiana” in 2005, cand a fost coprezentatoare a Festivalului „Cerbul de Aur”. Ea a fost taxata atunci pentru ca a spus „anul doua mii quatro”, „recuzite pentru elevi” (in loc de „rechizite”) si „sa se curunteze” (in loc de „sa se incrunte”). Vedeta si-a motivat greselile prin faptul ca plecase de 15 ani din Romania si traise in Italia.

OPINIA SPECIALISTULUI

„Navetistii” romani nu vor modifica limba materna

Limba romana s-a imbogatit si s-a modificat in numeroase momente, atunci cand intelectualii romani, dar nu numai, au imprumutat cuvinte din alte limbi de circulatie internationala, dupa cum precizeaza Miorita Got, inspector de romana din cadrul Ministerului Educatiei. De altfel, aceasta e de parere ca putem foarte bine sa-i amintim, in acest context, pe cronicari sau pe reprezentantii Scolii Ardelene.

„Cea mai importanta perioada a fost epoca pasoptista/bonjurista”, dupa cum spune si profesorul George Pruteanu. In acea perioada, tinerii care veneau de la studii din Franta se luptau cu batranii care proveneau din perioada turcesco-fanariota. „Limbajul s-a imbogatit atunci cu multe cuvinte, care acum fac parte din limba uzuala. Cateva exemple ar fi: important, exceptional”, spune Pruteanu.

„In anii ‘50, mama mea mai scria „chauffeur”, pentru ca inca nu se romanizase cuvantul sofer. Drept dovada, a fost de-ajuns o generatie pentru a se pune la punct”, completeaza senatorul. De altfel, in aceeasi perioada pulover se scria pull-over, iar meci - match. Cat despre aportul lingvistic al „navetistilor”, romanii care pleaca la munca in strainatate, dar care se intorc, senatorul crede ca este neglijabil.

„Ei aduc cuvinte internationale, iar cele specifice locului sunt putine. In plus, nu se simte deocamdata influenta, pentru ca vorbim despre un numar destul de mic de oameni, cei care pleaca si se intorc, pentru ca cei care raman peste hotare nu prea mai influenteaza limba”, adauga George Pruteanu.

Din punctul sau de vedere, romanii care muncesc in Italia si Spania ar trebui sa aduca in tara, in primul rand, mai multa rigoare si disciplina in munca. (Eugenia Mihalcea)

sus