Pagina de ştiri

Spatiul virtual – o abordare psihanalitica
Anamaria Ivan
http://www.revistacultura.ro/articol.php?rezultat=1492&imageField.x=75&imageField.y=16

Spatiul mediat de calculator, pe care l-am numit spatiu virtual, a evoluat pana la punctul in care este mai mult decat suma microcipurilor si a firelor de legatura. Este o entitate socio-psihologica ce are o magnitudine a complexitatii, subtilitatii si a adaptabilitatii cu nimic mai putin sofisticata decat a lumii reale in care se manifesta.

In multe din mediile de pe Internet utilizatorii sunt captivati de viata virtuala si manifesta dorinta de a petrece din ce in ce mai mult timp conectati cu ajutorul calculatorului, aceasta mergand uneori pana la neglijarea vietii personale si socio-profesionale.

Flirtul, de asemenea, capata pe Internet proportii respectabile. Indivizii abordeaza sexualitatea mult mai deschis decat ar face-o in orice alt spatiu social, isi fac propuneri si cereri directe. Pudoarea, prezenta in viata reala, devine o amintire
Utilizatorii care manifesta o dependenta de calculator si de Internet au dificultati in a verbaliza motivele precise care duc la adictia lor. Ceea ce acapareaza activitatea si timpul nu este camera de chat, e-mailul, blogul, forumul de discutii sau jocul pe calculator, ci dinamica interna, inconstienta, pe care aceste medii o declanseaza. O persoana poate usor sa identifice nevoile constiente in jurul carora se organizeaza motivatiile lor. Ceea ce duce la dependenta si pasiune apropiata de obsesie este o nevoie inconstienta. Activitatea adictiva se adreseaza unei dorinte intense, de cele mai multe ori inconstienta. Cand un individ isi trateaza nevoile prin suprimare, ignorare sau diversiune, este prins intr-un cerc vicios de implinire superficiala. Rezultatul poate fi o fixatie patologica si dependenta. Intr-un cadru sanatos, realizarea constienta a dorintelor si nevoilor conduce la un eu mai solid, mai bine integrat. In schimb, in cadrul patolgic al dependentei, eul devine mai slab si mai fragmentat.

Preocuparea specialistilor in sociologie, psihologie si psihanaliza a venit ca un rezultat natural al observatiilor legate de comportamentele daca nu patologice cel putin neplacute ale unora dintre utilizatorii de calculator si Internet. Trecand peste simpla observare a fenomenelor care se petrec, oamenii de stiinta au studiat psihodinamica individuala si au cautat o explicatie psihanalitica a dependentei, a agresivitatii, a dezinhibitiei si a multor altor componente psihice ale prezentei si activitatii indivizilor in spatiul virtual.

Aspectele din experienta spatiului virtual

4 Senzorialitate redusa – Comunicarea mediata de calculator permite un contact minimal cu celalalt. De cele mai multe ori singura manifestare a prezentei celuilalt sunt mesaje text, care apar pe monitor, in fereastra de chat sau in e-mail. Videoconferinta permite un contact vizual, imaginea-portret a celuilalt aparand pe ecranul calculatorului si vocea auzindu-se in boxe. Elementele care il compun pe cel de la capatul celalalt al firului comunicarii sunt o parte dezasamblate (chip, voce, care nu mai apartin unei fiinte umane aflate in spatiul tau fizic, ci parvin prin intermediul echipamentului electronic) sau ignorate complet (postura, miros, gust, limbaj corporal). Aceasta alterare a informatiei primite de la celalalt pe cale senzoriala modifica foarte mult modul in care partenerii de conversatie se percep si se reprezinta unul pe celalalt.

4 Textualizare – Multe din interactiunile mediate de calculator se fac prin text. Comunicarea este bazata in exclusivitate pe cuvinte scrise. Cand doi sau mai multi utilzatori folosesc canalele de chat, ei „vorbesc“ intre ei scriind si citind. O mare parte din informatia care ar proveni pe cale nonverbala intr-o confruntare fata in fata este decartata. Asta duce la o comunicare mai eficienta in situatiile in care semnificatiile verbale sunt de o importanta mai mare si la o comunicare alterata in conditiile in care ar fi necesar ca interactiunea sa permita comunicarea emotiilor.

4 Flexibilitatea Identitatii – lipsa indiciilor din interactiunea fata in fata are un impact major asupra felului in care indivizii isi percep propria identitate si pe a celorlalti. Comunicarea exclusiva prin text iti ofera optiunea de a exprima numai anumite parti din identitatea ta, de a-ti asuma identitati imaginate sau dorite sau de a ramane complet anonim, invizibil. Unii indivizi folosesc aceasta pentru a pune in act anumite nevoi si dorinte neplacute, foarte des abuzand de alti utilizatori. Altii o folosesc pentru a putea fi sinceri si deschisi in legatura cu niste aspecte personale pe care nu le-ar putea discuta intr-o intalnire fata in fata.

4 Perceptie alterata – spatiul virtual, mediat de calculator are anumite proprietati care fac ca experienta sa sa semene mai mult cu un proces primar decat cu unul secundar. Experienta mediata de calculator sfideaza regulile conventionale de timp, spatiu si logica. Ea permite concentrarea mai degraba pe semnificatii subiective, eliminand intr-o mare masura linia obiectivului sau a rationalitatii.

4 Uniformizarea statutului personal – pe Internet simbolurile statutului si ale puterii devin invizibile, irelevante. Fiecare are oportunitatea de a se face auzit si vazut, de a manifesta comportamente diverse, reactia individuala obisnuita la autoritate fiind, in cadrul comunicarii de acest tip, un parametru sters, acoperit de multiplele identitati pe care si le asuma participantii. Informatia legata de statut si autoritate este inhibata in procesul de reducere a reprezentarii individului ca suma de mesaje text, fotografie, eventual voce.

4 Transcenderea spatiului – distantele fizice intre indivizi devin irelevante in spatiul virtual. Locatia participantilor este perceputa in mod abstract, singura cerinta fiind aceea de a se afla in fata unui calculator. Aceasta permite asocieri si formari de grupuri intr-o maniera mult mai flexibila decat in spatiul real. Indivizii care in orasul unde locuiesc sunt izolati si nu au interese comune cu semenii lor pot foarte usor sa isi gaseasca pe Internet cei mai potriviti si mai placuti companioni, sa capete un sentiment de apartenenta imposibil de castigat altfel. Aceasta se poate transforma intr-un dezavantaj pentru persoanele cu probleme de socializare, ducand la accentuarea izolarii si la minimizarea contactelor in viata reala.

4 Flexibilitate temporala – In comunicarea prin mesaje text, timpul dintre manifestarile indivizilor devine o variabila lasata la latitudinea lor. Reactia imediata la un mesaj nu este o cerinta obligatorie, ca in confruntarile fata in fata, raspunsul putand sa apara la cateva secunde, minute sau chiar ore si zile. Aceasta alungire a timpului scurs intre schimburile de mesaje ofera sansa unei reflectii mai indelungate asupra a ceea ce vrei sa transmiti si compunerea unui mesaj mai elaborat cu posibilitati mai mari de expresie, dar si de disimulare. Pe de alta parte, timpul scurs in asteptarea unui raspuns la un mesaj devine spatiu de proiectie, de anticipare, poate sa declanseze indoieli, anxietati si frustrare.

4 Multiplicitate sociala – pe Internet un individ poate sa sustina mai multe interactiuni in acelasi timp. Poti sa ai patru ferestre de chat deschise, sa raspunzi la un e-mail sau sa publici intrari pe un blog in acelasi cadru temporal. In plus, varietatea de posibilitati este mult largita. Folosind un motor de cautare poti foarte repede sa gasesti sute de spatii interesante, care corespund nevoilor si intereselor tale si sa le accesezi pe toate in aproximativ acelasi timp. Abilitatea de a trece in revista o astfel de multitudine de posibilitati amplifica un fenomen interpersonal foarte cunoscut in psihanaliza si anume transferul. Utilizatorul va actiona in conformitate cu motivatii inconstiente in selectarea prietenilor sau a dusmanilor. Acest transfer ne ghideaza spre un tip specific de persoane care acceseaza emotii si nevoi inconstiente.

4 Inregistrarea – datorita faptului ca majoritatea interactiunilor de pe Internet se desfasoara in mod text, conversatiile pot fi inregistrate si stocate. In felul acesta, relatia este documentata si poti in orice moment sa revezi ceea ce s-a spus. Desi este tentant sa crezi ca textul salvat e o inregistrare obiectiva a unei componente a relatiei, e fascinant sa observi cum se modifica reactiile noastre in timpul diferitelor sesiuni de recitire a lor. Posibilitatea de a inregistra conversatiile are si dezavantaje: constienta faptului ca tot ceea ce spui poate fi inregistrat te poate face sa devii anxios, hiper-prudent, chiar paranoic. Nu stii niciodata cine are acces la bucatile de conversatie la care ai participat, cine te poate observa retroactiv si ce poate afla despre tine.

4 Intreruperea mediului – O proprietate foarte importanta a comunicarii mediate de calculator este ca aceasta poate fi intrerupta din motive tehnice. Calculatorul devine nefunctional, conexiunea la Internet se poate intrerupe sau poate functiona la parametri slabi calitativ, uneori fara niciun semnal. Importanta este aici reactia utilizatorului fata de aceste intreruperi, cand se pot manifesta semnele dependentei fata de Internet si ale relatiei transferentiale cu calculatorul. De asemenea, in cazul in care un raspuns intarzie sa apara, deschide portile proiectiilor si a fantasmelor anticipative, ale anxietatilor si frustrarii. Maniera in care utilizatorii de calculator si de Internet experimenteaza situatia de a se baza pe functionarea componentelor electronice, pe predictibilitatea functionarii calculatorului si posibilitatea de a depinde de el ne ofera indicii importante despre psihodinamica individului respectiv.

Regresia

Toate elementele trecute in revista mai sus sunt cauze ale unor comportamente sociale specifice spatiului virtual. Termenul psihanalitic care impacheteaza fenomenele petrecute cu utilizatorii patologici ai spatiului virtual este acela de regresie. Proiectiile, posibilitatea de a jongla cu identitatile, lipsa de fizicalitate a celor cu care interactionezi duce la activarea unor procese arhaice si la adoptarea unor atitudini cu o accentuata componenta inconstienta. Norman Holland a clasificat aceste comportamente regresive in trei categorii: inflacararea, flirtul si generozitatea.

Inflacararea duce la augmentarea peste masura a unor conflicte, la folosirea unui limbaj nepermis si inutil de agresiv. Partenerii de chat ajung sa se certe si sa se loveasca verbal cu o intensitate mult mai mare decat cea la care s-ar fi ajuns intr-o cearta in spatiul real.

Flirtul, de asemenea, capata pe Internet proportii respectabile. Indivizii abordeaza sexualitatea mult mai deschis decat ar face-o in orice alt spatiu social, isi fac propuneri si cereri directe. Pudoarea, prezenta in viata reala, devine o amintire stearsa cand persoana se afla pe Internet si unii se dezgolesc, fara sa-si manifeste retinerile uzuale, trimitand poze nud partenerilor de flirt.

Generozitatea capata si ea o amploare mult mai mare in cadrul virtual. Indivizii sunt gata sa raspunda oricarui strigat de ajutor, depun eforturi considerabile de a rezolva problemele care le sunt prezentate in spatiul virtual, desi in viata reala manifesta un comportament individualist, retinut si zgarcit. O alta fateta a generozitatii este deschiderea. Indivizii isi marturisesc unii altora detalii pe care le credeau secrete, devin exhibitionisti si pun la dispozitia publicului jurnalul intim, in pofida faptului ca in urma cu cateva luni ascundeau varianta non-electronica a acestuia cu cea mai mare grija, ferind-o de ochii celor mai apropiati.

Norman Holland explica aceasta dezinhibitie prin faptul ca indivizii se gandesc la calculatorul lor ca fiind mai mult decat o masina, ca fiind ceva mai apropiat de o persoana reala. Tendinta umana de a antropomorfiza elementele din jurul nostru se poate observa in multe cazuri. Oamenii dau nume masinilor, le atribuie emotii, au diferite sentimente fata de ele cand devin nefunctionale sau sunt nevoiti sa le instraineze sau sa le schimbe. Faptul ca utlizatorii isi trateaza calculatorul ca fiind un partener, un prieten, sau poate un dusman este vizibil la mai multe niveluri. In termeni psihanalitici, acest fenomen se numeste transfer.

Transferul asupra calculatorului

Transferul poate fi detectat foarte usor. Cand vrei sa dai cu calculatorul de pereti. Cand te face sa te simti tradat si dezamagit. Cand te simti insingurat si neimplinit daca nu ai calculatorul disponibil sau daca nu functioneaza. Cand preferi sa petreci timp cu tastatura si monitorul in detrimentul familiei si prietenilor. Orice sentiment puternic indreptat catre masina sau care provine de la ea probabil ca semnifica faptul ca te gandesti la calculator ca la ceva mai important decat o simpla unealta.

Transferul este, de asemenea, prezent ca factor determinant in cazul adictiei. Dependenta de calculator semnifica adesea ca utilizatorul incearca sa isi satisfaca o nevoie interna foarte puternica cu ajutorul spatiului virtual, dar strategia sa nu are rezultat. Individul niciodata nu se va simti pe deplin satisfacut, pentru ca nevoia frustranta provine de la ceva ce lipseste sau a lipsit din relatia lui cu persoane reale. Calculatorul a devenit un substitut inadecvat pus in slujba implinirii acelei nevoi.

John Suller a clasificat fenomenele transferentiale indreptate catre calculator in urmatoarele categorii:

4 Tu ca tine insuti, calculatorul ca parinte – aceasta este cea mai frecventa forma de transfer intalnita. Calculatorul este vazut ca fiind foarte puternic si stiind multe lucruri. El ne poate ajuta sa indeplinim sarcini pe care nu le putem face singuri. El e portita care ne deschide drumul catre lumea de afara. Este foarte posibil ca multi dintre utilizatorii de Internet sa simta fata de calculator sentimente asemanatoare cu cele pe care le simteau fata de unul din parinti.

4 Tu ca parinte, Calculatorul in rolul tau – acest tip de transfer este cauza transformarii pasivitatii in activitate. Ea apare in cazul in care utilizatorul a fost dominat de parinti si a fost fortat sa invete modelul de functionare al parintilor. Intr-un transfer de acest tip, utilizatorul se va purta cu calculatorul lui in acelasi fel in care se purtau parintii lui cu el pentru a obtine ceea ce isi doreau de la el. Aici comportamentele pot fi de doua tipuri: fie esti excesiv de grijuliu cu calculatorul si incerci in permanenta sa il protejezi de orice evenimente neplacute, fie devii foarte agresiv si la orice semn de raspuns necorespunzator al calculatorului ajungi sa lovesti in tastatura sau in monitor. In principiu, manevrele pe care le faceau parintii cu utilizatorul le va adopta utilizatorul fata de calculator.

4 Tu ca tine insuti, Calculatorul ca parinte fantasmat – acesta este un tip de transfer care duce la sentimente pozitive fata de calculator. Calculatorul devine refugiul care iti implineste dorintele ce nu s-au putut implini in relatia cu parintii reali. Faptul ca inveti sa te bazezi pe calculator, ca stii ca te poti folosi de el oricand ai nevoie duce, in cazul unei relatii opuse cu parintii, la a dezvolta o nevoie foarte mare de calculator de la care iei iluzia de protectie, de omnipotenta.

4 Tu ca parinte fantasmat, Calculatorul in rolul tau – In acest tip de transfer situatia se inverseaza fata de precedentul. Utilizatorul se proiecteaza in calculator si el devine parintele pe care si l-ar fi dorit. Asa se ajunge la obsesia de a ingriji mereu calculatorul, chiar cand nu ai nevoie de el. Il tii deschis si rulezi un antivirus, esti mereu preocupat sa-i adaugi accesorii si sa te asiguri ca totul este in regula cu calculatorul tau.

4 Tu esti Eu, Eu sunt Tu, suntem unul singur – de multe ori cautam lucruri care ni se aseamana pentru a ne intari simtul propriului eu. Ne adunam cu oameni care ne fac sa ne simtim intelesi pentru ca par ca se comporta si gandesc ca noi si asta ne face sa ne simtim impliniti. Intr-un transfer de tipul acesta, utilizatorului i se pare ca este una cu calculatorul, ca este oglindit in calculator. Si asa se ajunge la nevoia continua de a customiza toate programele cu care lucreaza si toate piesele de hardware, de a face calculatorul sa semene cu felul in care arata si la felul in care raspunde cu utilizatorul insusi. Pericolul se regaseste in posibilitatea ca la un moment dat calculatorul sa cedeze tehnic, sa nu mai poata raspunde si aceasta sa destabilizeze eu-l utilizatorului, sa il transpuna intr-o stare de singuratate acuta si de angoasa. In acest tip de transfer, calculatorul si spatiul virtual la care ai acces prin intermediul lui joaca rolul de ceea ce se numeste obiect tranzitional. Mai precis, calculatorul devine un spatiu perceput ca facand parte din tine si din exterior in acelasi timp. Este legatura ta cu exteriorul, esti tu conectat la o realitate care raspunde nevoilor tale in mod neconditionat.

Transferul asupra partenerilor din spatiul virtual

Acelasi mecanism care duce la reactii transferentiale asupra calculatorului duce la reactii transferentiale asupra celor cu care comunicam prin intermediul lui. Proiectiile inconstiente asupra partenerilor de comunicare virtuala sunt favorizate in special de factorii care implica absenta contactului real intr-un fel sau in altul cu persoana cu care comunici, dar si de transferul asupra calculatorului insusi. Faptul ca ai o legatura cu o persoana prin intermediul calculatorului te va face sa alterezi perceptia persoanei cu care comunici infestand-o cu elemente ale perceptiei tale asupra calculatorului. Asta ne impinge, de cele mai multe ori, sa facem presupuneri neconforme cu realitatea, sa fim \n imposibilitatea de a ajunge la un consens cu cel de la capatul celalalt si, ca atare, sa avem neplaceri.

Concluzii

Relatiile dintre noi si ceilalti cu care intram in legatura prin intermediul calculatorului sunt sanatoase in momentul in care suntem pe deplin constienti de faptul ca un calculator este un calculator si ca ceilalti cu care interactionam prin intermediul lui sunt oameni diferiti de noi si de primii pe care am pus ochii dupa momentul nasterii. Descoperirea acestei realitati duce la dizolvarea reactiilor inconstiente care ne pot crea dependente bolnavicioase si mari neplaceri prin aceea ca ajungem sa negociem mult mai eficient situatiile neplacute care se petrec in interactiunile cu ceilalti. A fi constient ca un calculator nu este o mama te face sa preiei mult mai bine evenimente incarcate de probleme tehnice. A fi constient ca un partener de chat nu este un tata te face sa tratezi mult mai bine situatii in care acest partener de chat devine autoritar sau te ignora. Scopul acestei constientizari este reducerea stresului, a emotiilor neplacute, a sentimentului de singuratate in absenta calculatorului si, in esenta, a disconfortului legat de dependenta de calculator si de Internet. Folosirea spatiului virtual intr-un context sanatos duce la un plus de implinire reala, neinsotita de suisuri si coborasuri, de sentimente de disconfort si neplacere.

Referinte:

John Suler, „The Psychology of the Cyberspace“

John Bird, „I Wish to Speak to the Despisers Of the Body The Internet, Physicality, and Psychoanalysis“

Robert M. Young, „PSYCHOANALYSIS AND/OF THE INTERNET“

Norman N. Holland, „The Internet Regression“

Julian Cook, „Imaginary Selves and Shifting Signifiers: What's Really Going on in an Online Chat Classroom?“

(Lucrare prezentata la Conferinta „Psihanaliza si societate“ a Grupului de Dezbateri Teoretice in Psihanaliza afiliat la Asociatia Interdisciplinara de Psihanaliza Aplicata (AIPsA) – 2 iunie 2007)

sus