Creştinii din India urmăresc efortul de ajutorare al celor inundaţi

Vox Vocis 17 Septembrie 2007 

de Kari Wynn*

PATNA, India (BP)- Aşteptând nerăbdători pentru pachetele cu ajutoare , care ar putea ţine în viaţă familiile lor pentru câteva zile, sătenii flămânzi înfruntă vitejeşte mişcarea rapidă, a apelor care se îngrămădesc în jurul barcii mici de lemn.

Inundaţiile au scos cu forţa cei mai mulţi dintre aceşti oameni pe acoperişuri sau pe întinderi de pământ ridicat, şi pachetele mici aveau doar mâncarea, pe care ei o mâncau în trei sau patru zile.

Un grup de 12-15 indieni creştini a călătorit 12 kilometri (75 de mile) cu barca pentru a ajunge la cele 1,000 de familii izolate din cauza inundaţiilor care jefuiesc statul Bihar în acest sezon. Ploile cad şi topesc zăpada de pe Hiamlaia, iar acest lucru cauzaeză creşterea râurilor şi o cantitate mare de apă curge prin statul Bihar. Şoselele şi satele întregi erau măturate, uneori cu puţină avertizare.

Mulţi fugeau cu câteva provizii. Unii puteau să depoziteze proviziile pe acoperiş, dar pentru o societate care se hrăneşte din recolta pământului zi de zi, inundaţiile înseanmă devastare şi o posibilă moarte. În mijlocul celor mai aspre inudaţiilor din Bahar, grupul mic de creştini s-a unit să sprijine ajutorarea celor din familiile aflate în necaz, care pot cunoaşte foamete înainte înainte ca inudaţiile să se retragă.

Creştinii sunt puţini în nordul statului Indian Bihar. Elvin Trueb*, un creştin internaţional care slujeşte în Bihar, a spus că acei creştini reprezintă un procent de 0,015% dintr-o populaţie de 83 de milioane. Totuşi, nu împiedicam pe creştini locali să ajute pe unii dintre cei mai disperaţi supravieţuitori ai inundaţiilor.

Datorită faptului că jumătate din stat este inundat (est vorba despre Georgia), veselia, la fel de bine ca şi casele, au fost uitate sub adâncimea unei ape de 6 m în unele locuri.

"Înt-adevăr, nu este nici un fel de dezastru sau plan de administrarea al dezastrului din Bahar, a explicat Trueb. În ziarul local sunt relatări despre ajutorările făcute în zonele afectate grav. Guvernul va zbura cu un elicopter şi va da pachete cu alimente. Într-un loc , ei au împărţit vreo patruzeci pe stradă pentru sate. Pot fi în jur de 10,000 de locuitori într-un sat aici, aşa că aceştia se bat pentru aceste pachete. Unele pachete s-au pierdut, s-au dus în apă şi oamenii au sărit în apă şi apoi s-au uscat pentru că nu ştiau să înoate. Ei erau disperaţi după mâncare, dar Guvernul de aici chiar nu este echipat".

Când doi plantatori de biserici indiene au realizat situaţia disperată în care se află aşa de mulţi săteni, ei au cerut lui Trueb să îi ajute să oragnizeze o lucrare de ajutorare.
"Din fericire, Trueb a spus: cu sprijinul Baptist, noi avem resurse să facem ceva. Chiar dacă nu avem resurse locale la dispoziţia noastră, Dumnezeu ne-a dat ceea ce aveam nevoie şi ceea ce noi vom putea să administrăm".

"Prima, am mers şi am făcut un sondaj. Am plecat, am privit în jur şi am văzut care era situaţia. Când am mers acolo, toată şoseaua care ducea la un sat era abndonată şi chiar în timp ce noi am plecat , apa a crescut rapid".

"Următorul, ei s-au sustras unui plan de a merge cu barca şi să ducă pachete cu mâncare la cele aproape 1,000 de familii din patru sate. Ideea era că plantatorii din biserica locală ar fi trebuit să fie cea care să distribuie pachete, a spus Trueb. Sunt unii din comunitate, care permanent vor fi ajutaţi ...În viitor, ei vor fi capabili să împărtăşească Evanghelia gratis în acea zonă şi care permit accesul în acea zonă , prmiţând accesul Evangheliei în locurile unde nu fusese înainte".

Creştini locali au strâns 1,000 de pachete cu alimente, cantitatea maximă de hrană pe care era uşor să o transporte.

"Am transportat pachete de 14 kilograme, a renumărat Trueb. Pachetul conţinea "chura", un produs pre-cpot, orez alungit, care este gata să fie mâncat. Aşa că el conţinea 5 kilogarme (11 pound) de "chura". El conţinea "suttu", o sursă mare de proteine, obţinută dintr-un un sortiment de nuci. Apoi mai avea nişte zahăr, sare, chibrituri şi lumnări, si de aemenea, crakers, care erau cunoscuţi ca biscuiţi în India".

"Media membrilor unei familii era cam de cinci persoane, a spus Trueb. Dacă ei sunt cumpătaţi cu pachetele, probabil că le vor ajunge câteva zile sau probabil chiar mai mult".
În trei zile, creştinii au cumpărat, împachetat şi au distribuit ajutoare.

Primul loc unde ei au mers a fost zona destul de săracă, unde se află unele caste de jos, a reamintit Trueb. Ei sun aşa de mulţumitori să primească aceste pachete".

"Al doilea loc, a treeuit să stăm în apă tot timpul. Fiecare care voi aun pachet trebui să meargă prin apă până la noi. Unul dintre curenţii de apă curgea uşor şi apa era de 120 de cm adâncime. Oamenii şi-au luat pachetele pe capetele lor până acasă pe apă. Nici un ajutor nu a venit încă, aşa că erau în situaţia în care aveau nevoie de el. Puteam vedea disperarea pe faţa lor. Era bine să vedem că localnicii creştini puteau să fie diferiţi".

În a doua fază a palnului de ajutorare, creştinii plăniseră să se întoarcă la familii după o săptămână cu mai multe provizii.

"Noi intenionăm să ne întoarcem cu materiale pe care e pot să le ia, deoarece ei continuă să fie în aceaşi situaţie timp de o săptămână, a spus Trueb. Nu intenţionăm să arăm câmpurile sau să lucrăm pământul. Cine ştie unde se retrag apele, dar şi aşa, mâncarea va rămâne insuficientă. Încurajator, ei cel puţin, vor ptea să îşi gătească în acest timp.

Următorul pachet va conţine 24 de kilograme de orez, linte şi altă mâncare pe care supravieţuitorii pot să o gătească.

"Aceste produse le vor ajunge mai mult decât pachetele iniţiale, cu observaţiile lui Trueb: "Ei trebuzie să fie capabiliu să le folosească timp de şase sau 10 zile."

Fără munca creştinilor localnici, nici o încercare de ajutorare nu ar fi fost posibliă. Sunt unii care îşi asumă responsabilitatea să strângă produsele , unde ei au nevoie.

"Ei vor ă vadă că acest ajutor vine la oamenii lor, a spus el. Este clar că ei Îl iubesc pe Dumnezeu, aşa că ei îi iubesc şi pe alţii".

Beneficiile acestui efort erau duble pentru creştinii indieni. Datorită inimii lor pentru oameni, ei puteau să salveze vieţi. Speranţa este că aducând oamenilor cadouri temporare, mai târziu, ei vor putea să le ofere darul spiritual al vieţi veşnice.

"Credibilitatea lor a crescut în ochii liderilor săteni şi în ochii comunităţii, a spus Trueb. Când inundaţiile ţin mai mult de două luni, ei nu pot să se întoarcă şi împărtăşesc evanghelia şi ce este mai drăguţ, fac acest lucru nestingheriţi. Nici unul nu inetnţionează să să le facă un timp greu, deoarece ei ştiu erau acei care au adus aceste bărci".

Biserica locală nu este foarte mare, reflectă Trueb, în decalraţia că "Isus a hrănit 5,000 de oameni, aceşti 12-15 creştini au hrănit 5,000 prin pachetele pe care ei le-au dus la cele familii disperate formate din cinci sau şase persoane. Acest lucru este încântător.

*Numele au fost schimbate din motive de siguranţă. Kari Wynn este un scriitor care slujeşte în Asia de sud.

courtesy of Baptist Press News (http://bpnews.net ) publicată pe 21 August 2007