În acest număr vă prezentăm

Opt oi rătăcite [pe această pagină]

Tată nu merit dar îţi mulţumesc [pe această pagină]

Timp de provocare şi binecuvântare [pagina 2]

Taberele Peniel 2004 [pagina 2]

Opt oi rătăcite

«Veniţi să cântam cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stânca mântuirii noastre, să facem să răsune cântece în cinstea Lui! Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai presus de toţi dumnezeii» Psalmul 95:1-3

La data de 8 august 2004, în Biserica Creştină Baptistă «Sfânta Treime» din Constanţa, a avut loc un botez Nou Testamental, un număr de opt suflete, de diferite vârste, au mărturisit ca Domn şi Mântuitor pe Isus în viaţa lor.

Invitat la această bucurie a copiilor lui Dumnezeu, a fost fratele pastor Marius Mezin de la Biserica Creştină Baptistă «Sfânta Treime» din Brăila.

Actul de botez a fost oficiat de fratele pastor din loc, Marian Ghiţă.

Un caz deosebit a fost al domnului Nicolae B., care pentru 16 ani de zile a fost potrivnic Domnului şi a faptului ca soţia sa a urmat Calea Lui. În tot acest timp soţia, fraţii şi surorile din biserică s-au rugat pentru mântuirea lui. Pe parcursul desfăşurării programului de botez, Nicolae B., în haine albe, a putut fi observat ştergându-şi mereu, mereu lacrimile din colţul genelor… Rugăciunile soţiei sale cât şi cele ale fraţilor au primit răspuns şi Domnul a înfăptuit o lucrare minunată…

sus

„Tata, nu merit, dar îţi mulţumesc…”

Duminică 1 august 2004, in Biserica Creştină Baptistă „Sfânta Treime” din Constanţa, a avut loc un program susţinut de corul „S’OLI DEO GLORIA”, din Statele Unite ale Americii. Corul reuneşte fraţi şi surori din mai multe oraşe ale Americii, români plecaţi din ţară sau copii ai acestora.

Biserica a devenit în câteva minute neîncăpătoare, zeci de fraţi şi invitaţi prieteni, vecini, cunoştinţe au poposit la marea sărbătoare a glorificării Celui Preaînalt. Cântările corului au răsunat până la cer şi au smuls aplauze audienţei; sunt convinsă că îngerii din ceruri s-au bucurat pentru această lucrare înălţătoare. Bucuria şi pacea sunt sentimentele ce-au cuprins sufletele aflate în Casa Domnului la timpul de închinare.

Am fost binecuvântaţi cu prezenţa fratelui nostru drag, Valentin Popovici, şi încă o data am înţeles ce înseamnă «Importanţa unei vieţi de rugăciune», starea de-a fi cu toată fiinţa înaintea Domnului. Fratele a amintit de rugăciunea în viaţa personală, în cămăruţă; despre rugăciunea in biserică, fără de care aceasta nu are putere, curăţie şi har. Să respectăm intimitatea cu DUMNEZEU a îndemnat fratele. «Fiţi tari – avem un Dumnezeu care ne pregăteşte un loc» şi a îndemnat la o reală întoarcere la Dumnezeu a oricărui om neînsemnat de pe pământ. Îngerii din ceruri se bucură, aplaudă când o fiinţă doreşte veşnicia în prezenţa Domnului. Oricine  poate intra, «să dea năvală»… în Împărăţia Slavei, să alerge şi să dorească acest lucru din toată inima. Suntem nevrednici sa primim darurile cereşti, mântuirea…

Fratele Valentin se simte nevrednic şi crede că atunci când se va înfăţişa în faţa tronului lui Dumnezeu va spune: «TATĂ, nu merit, dar îţi mulţumesc»…

Putem spune şi noi la fel, avem puterea să mulţumim pentru o mântuire aşa de mare?

Ce vei spune lui Dumnezeu când te va întreba ce-ai făcut cu viaţa ta?

Fratele Valentin a fost profund impresionat de această revenire la Constanţa, fiindu-i răscolite frumoase amintiri din tinereţe.

Ana –Gabriela Olaru