baptist.ro

Pagină de Literatură Creştină

Pagine de Literatură Creştină realizate de Ionatan Pirosca.

Prima pagină   - Ce faci cu diamantul tău?

A II-a pagină   - Tabla înmulţirii cu cerul
(Carte apărută în 1998, reeditare în versiune electronică, pe fascicole)

A III-a pagină    - Poezii de Ştefan Olaru

Poezii de Ştefan Olaru

Înainte de a mă apuca să scriu, mă gândesc cum să mânuiesc cuvântul, în aşa fel încât cei muşcaţi de şarpele lumii acestea, privind spre slova mea, să nu vadă un şarpe de aramă zăngănitor, ci pe Cel pe care el Îl reprezintă…


Binecuvântare

Binecuvântarea pe care-o doresc
E să fiu cu Tine şi să Te iubesc...
Să-mi dai ochi, O, Doamne să Te pot vedea,
Să mă-nbăt de Tine toată viaţa mea...

Binecuvântarea ce-o doresc mai mult
E să-Ţi fiu alături şi să Te ascult,
Şi Cuvântul Vieţii, semănat în mine,
Să rodească veşnic slavă pentru Tine.

Să rodească milă şi îngăduinţă,
Dulce îndurare, dragoste, credinţă,
Să rodească pace, sub un cer mai pur
Şi să fiu lumină celor dimprejur...

Binecuvântarea pe care-o suspin
E să-mi dai, Isuse, harul Tău divin,
Să mă nasc în Tine de la început
Şi să-mi fie torţă, pavăză şi scut...

Un izvor de viaţă, când doresc să pier,
Calauză vie din mormânt spre cer...
Când adorm în Tine, glorie eternă,
Şi când fug în lume, un ţepuş în pernă...

Binecuvântarea ce-o doresc mereu
E s-arăt la lume că sunt rodul Tău...


Dacă

Dacă n-ai simţit mai bine noaptea din adâncul tău,
N-ai să preţuieşti lumina ce ţi-a dat-o Dumnezeu.
Dacă n-ai trăit durerea şi n-ai plâns în disperare,
Nu-i poţi mângâia pe alţii, în durerea lor cea mare...

Dacă viaţa ţi-este dulce, iar în casa ta-i belşug,
N-ai să-i înţelegi pe aceia ce-s flămânzi sau trag la jug.
Nu poţi sa cuprinzi abisul, când în viaţa ta e soare,
Şi n-ai să-nţelegi durerea, când pe tine nu te doare...

Dacă nu ţi-ai plâns amarul, când ai fost al nimănui,
N-ai să înţelegi orfanul, în singurătatea lui...
Dacă n-ai ştiut să suferi când ai fost batjocorit,
N-ai să poţi s-alini durerea celui care-a suferit.

N-ai să preţuieşti izbânda, dacă n-ai luptat din greu,
Şi n-ai să-nţelegi iubirea, de nu-L ai pe Dumnezeu...
N-ai să preţuieşti izvorul fermecat, de nu-nsetezi,
Şi nu poţi s-aduci cu tine pacea Lui, dacă nu crezi...


Dacă n-ar fi crucea

Dacă n-ar fi crucea, într-o lume arsă,
Aş fi doar o frunză risipită-n vânt.
Dacă n-ar fi crucea pe acest pământ,
Ne-am născut degeaba şi-am trăit o farsă...

Dacă n-ar fi crucea punte şi-adăpost
N-ar mai fi speranţă pentru omenire.
N-ar mai fi lumină, n-ar mai fi iubire,
Iar credinţa noastră n-are nici un rost...

Dacă-n lumea-aceasta n-ar fi crucea grea,
Cei ce-s morţi în Domnul au murit degeaba.
Şi-n curând ne-aşteaptă şi pe noi otrava…
Dacă n-ar fi crucea suntem morţi deja!

Daca n-ar fi crucea, totul s-ar fi dus...
Însă, Doamne, astăzi crucea-i închinarea,
Crucea-i sacrificiul, crucea-i ascultarea,
Crucea-i suferinţa Domnului Isus...

Crucea-i elixirul ce-nsetaţi îl bem,
Crucea-i sărutarea celui urgisit,
Crucea-i mângâiere pentru cel zdrobit,
Crucea-i viaţa noastră, crucea-i tot ce-avem.

Crucea-i moştenirea ce-o avem de sus,
Crucea-i închinarea, crucea-i bucuria,
Crucea-i viaţa noastră, crucea ni-i tăria,
Crucea-i suferinţa Domnului Isus...

Daca vii la cruce, vino cu durere,
Vino cu iubire şi cu umilinţă,
Vino cu speranţă, vino cu credinţă.
Vino-acum la cruce, pentru ÎNVIERE!


Golgota

O cruce şi lancea înfiptă adânc,
Cununa de spini şi suspinul,
Şi noaptea cea grea, şi rugina din crâng,
Isus, împlinindu-Şi destinul...

Sub mine pământul se zbate-aşteptând
Şi ploaia deasupra mă cerne…
Murise Isus, pentru noi deschizând
Pecetea iubirii eterne.


Psalm

Ai milî, sfinte Tată, când mă vei judeca,
Şi-a mea fărădelege Tu spal-o cu iubire.
E drept să fii şi aspru în bunătatea Ta,
Dar azi, ca niciodată, doresc desăvârşire…

Căci îmi cunosc prea bine a mea nimicnicie,
Ca un ocean de sânge, în drumul meu spre Tine.
M-a zămislit păcatul în cruda lui robie
Şi zeci de păsări negre s-au cuibărit în mine.

Tu ceri ca adevărul să fie scris cu foc.
Preabunule părinte, în viaţa mea te-arată
Şi spală cu iubire necurăţitul loc
Ca să zideşti, eternă, o inimă curată.


Viţelul

Viţelul de aur, pagân şi semeţ,
În mulţi dintre noi se răsfaţă.
Prea mult îi simţim răsuflarea de gheaţă,
Iar ochii lui mici ne privesc cu dispreţ...

Ce mult l-am ascuns şi ce mult l-am ferit,
Ca nimeni să ştie că-i muză…
Dar vai, cum mai râde de noi şi se-amuză...!
Viţelul cel vechi, tot mai mult ne-a vrăjit!

Ne-atrage viţelul şi zilnic ne-ncântă,
Când, ceas după ceas, desfătaţi îl privim.
Să fim tot mai mult lângă el ne dorim,
Hipnotic ne-atrage viţelul la nuntă...

Şi fără să ştim, ne trezim în pustie,
Dar vai, el se-amuză şi râde de noi...
Şi-i greu, mult prea greu să mai dăm înapoi,
Căci nunta-i un iureş perfid şi-i orgie...


Poate umbra?

Poate umbra mea, copile, să-ţi aducă alinare,
Poate ea să te ucidă sau să te tămăduiască?
Într-o lume care tace, poate ea ca să-ţi vorbească
Şi-nfruntând văpaia zilei, umbra mea să-ti dea răcoare?

Poate umbra mea să-ţi spună ceea ce doreşti să ştii,
Sau e-o trecere de-o clipă printre alte umbre mute?
Şi, ca celelalte umbre, poate doar să te-ntărâte...
Poate ea să-ţi ocrotească drumul cel de zi cu zi?

Umbra poate să se stingă, dacă tu nu vrei să crezi.
Poate să zdrobească zeii cei de fum şi cei de piatră,
Dar ce mult aş vrea ca astăzi, într-o lume idolatră,
Umbra mea să-ţi dea lumină, ca sa poţi curat să vezi...


Gândul

În întuneric şi-n singurătate
Păzeşte-te de gândul tău proscris.
Cu gândul, universul vei străbate
Şi tot cu el vei piere în abis.

În întuneric, umbră, sau durere,
Fereşte-te de gândul tău avid,
Căci el poate să-ti fie mângâiere,
Dar şi duşmanul tău cel mai perfid.

Ia seama unde gândul tău te-mpinge
Când ţi-este far şi ideal şi rugă…
Poate să-ţi dea voinţa de-a învinge,
Dar tot atât de mult, să te distrugă.