Întâlnirea Betania

 

SCRISOARE  DE  MULTUMIRE - Constanţa 22 martie 2008

 

Vine o vreme in care te vezi obligat, de la sine, sa meditezi asupra batranetii,

sa-i constati dificultatile, povara si sa deplangi lipsa de indurare a timpului...

Senectutea face parte din viata si nu toti oamenii au parte de ea.

Este bine sa aducem înaintea Domnului toate persoanele aproape de sfârsit de drum cu mari neputinte trupesti, cu sufletul obosit de truda vietii, de durerea despartirii de cei dragi si de o generatie de oameni, cu amintiri care au mai ramas din trecerea timpului. Au nevoie de întelegere si duiosie si pentru aceasta trebuie tact si delicatete pentru a nu le rani, dar si pentru a face ce trebuie în folosul lor, chiar daca nu percep întotdeauna acest fapt. La tinerete pare foarte departe dar „trece iute si noi zburam”. Pentru unii zborul se termina mai devreme, pentru altii mai târziu.
Sa ne rugam unii pentru altii mai ales pentru cei care trec prin vârste critice si încercari felurite ca unii care stim ca suntem chemati si pentru slujire, daruire si credinciosie.

 

Multumesc in Numele Domnului pentru dumneavoastra cei ce sunteti alaturi de cei cu perii albi, cei care daruiti din  banii sau timpul dvs pentru ei.

Multumesc pentru sustinerea in rugaciune a Lucrarii Betania, lucrare inchinata seniorilor, inchinata Domnului.

 

“Nu stim cand suntem chemati acasa dar ce stim este ca fiecare zi contine incarcatura ei de slava si ea poate fi castigata sau pierduta pentru vesnicie.  Sa ne ajute Domnul sa traim inaintea Lui fiecare zi daruita si sa avem gandul vesniciei tintind mereu spre Capetenia desavarsirii noastre - Domnul Isus Hristos” (Simona Milea - Australia)

O legenda! Dumitru Baban in memoriam…

 

 

Doru Badulescu

“Inca din anii '70… l-am vazut lucrand cu ravna fara sa se plinga prea mult.Pe atunci nu aveam xerox. Dumitru Baban a scris la mana (la indigo) sute de cantari si a facut multe caiete pentru cor. Cine isi mai aduce aminte de vremurile acelea cand se chinuia sa invete corul mixt cantari noi.

 

A plecat ACASA  sa se bucure de munca care a depus-o...si faptele bune pe care le-a facut si care n-au fost putine ,il urmeaza!

 

Cred ca dumnealui i se potrivesc cuvintele pe care ni le-a lasat Pavel... "M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii... Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui."

 

Doru Hnatiuc

“A fost o deosebita binecuvintare sa lucrez cu dinsul. Disponibil intotdeuna si gata sa ierte necontenit. Un om cu dedicare si drag de ceea ce facea. Uitindu-ma la dansul si la oameni ca dansul din generatia care se duce, ma gandesc ca e mai bine sa gresesti slujind si din prea mult zel, decit sa gresesti stand degeaba pe margina si doar criticind......"Si am auzit un glas din cer, care zicea: Ferice de  acum incolo de mortii care mor in Domnul! Da, zice Duhul, ei se odihnesc de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza"  (Apoc. 14.13)
 

Simona Milea 
”Cum se duc dragii nostri unul cate unul... Unchiul Dumitru...Totdeauna cand ne intalneam el avea un zambet larg pe fata si mereu o vorba de incurajare. A fost cu totul special intre toti cei pe care i-am cunoscut si cu toate ca a fost nedreptatit de multe ori totdeauna gasea o scuza tuturor si nu era suparat. Nu stiu de unde avea atata energie tot timpul si intr-adevar "alerga ca vulturul si nu obosea" si mereu ma uimea entuziasmul cu care facea toate lucrurile. Cate repetitii pentru cor, colinde, orchestra, inmormantari si pe cati orchestranti i-a invatat de-a lungul anilor, nimeni nu stie, dar cu siguranta fiecare fapta este scrisa in cartea vietii...

 

Unic!!..Viata sa atat de bogata si activa este un indemn in plus pentru cei care nu sunt implicati in lucrarile bisericii., pentru cei care au obosit sau fiind nedreptatiti s-au retras...Dumitru  B. totdeauna a trecut peste toate pentru ca lucrarea Domnului sa nu sufere si energia pe care Domnul i-a dat-o a depus-o pentru lucrare in fiecare zi.”

 

Catalin Baban

 “Fiecare din noi I-am spus lui tata ca il iubim si am incercat sa ii fim alaturi si cu inima si cu prezenta fizica in nenumarate ocazii si mai ales in aceste ultime zile. Tata nu mai e… Tata a constientizat mereu momentul “plecarii”, chiar dinainte de a sti de cancer. El nu a cazut de oboseala”…

 

Caius Obeada
Vox Dei Ministries 

 “Un frate al cintarii, urmas al pionerilor credintei in Dobrogea si Constanta, plecat in slava, ne-a lasat faptele credintei, cintarea si odrasle care sa continue marturia credintei noastre.

 

Suntem trecatori si fiecare pleaca la Domnul la timpul rinduit din vesnicii. Imaginea si impresia lasata de fratele meu pentru mine si familia mea sunt mult mai speciale, avind binecuvintarea de al cunoaste din copilarie. In biserica si la orchestra ne era ca un tata, la cor era un maestru al muzicii, in biserica era un om al faptei.

 

Ma intristeaza plecare sa, insa ma obliga sa ma uit la ceruri, aducindu-mi aminte de cei care au plecat inaintea lui, speranta credintei noastre fiind Cristos si partasia cerului la care am fost invitati.”

 

Coram Deo!

[faceţi click pe imagini pentru mărire...]